Self-service: Europa în viteză liberă!

Ce înseamnă închirierea unei mașini în regim de autoservire?

Serviciul de autoserviciu, aplicat în domeniul auto, este un serviciu de partajare a autovehiculelor prin care o persoană poate dispune de un vehicul în orice moment, adesea pentru o perioadă scurtă de timp și fără a apela la un intermediar. Această formă de mobilitate partajată le permite utilizatorilor să beneficieze de un vehicul în funcție de nevoile lor, fără a suporta costul total al acestuia. Serviciul de autoserviciu se dezvoltă mai ales în orașe, adesea bine deservite de transportul public, unde achiziționarea unui vehicul nu se dovedește întotdeauna rentabilă în raport cu utilizarea acestuia. În Franța, potrivitADEME, o mașină reprezintă în medie 10–12 % din bugetul anual al gospodăriilor, pentru a fi utilizată doar 5 % din timp și numai în oraș. În plus, 40 % din deplasările zilnice efectuate cu mașina au o distanță mai mică de 3 km.

Există mai multe forme de autoserviciu: în circuit închis, pe traseu direct sau în regim de flotă liberă (free floating în engleză). Primele două se bazează pe un sistem de stații cu un loc rezervat pentru vehicul. În acest caz, vehiculul trebuie returnat în același loc (în circuit) sau la o altă stație (în traseu direct). În cazul car-sharingului cu flotă liberă, vehiculul poate fi lăsat oriunde se dorește, într-o zonă delimitată și, desigur, respectând regulile de parcare.

Aceste servicii de car-sharing, din ce în ce mai electrificate, pot fi oferite de autoritățile locale, de actori privați, uneori de o colaborare între cei doi sau de persoane fizice.

Cum se rezervă un vehicul în regim de autoservire?

Există diferite opțiuni în funcție de operator: cu sau fără abonament, cu rezervare (pe internet sau prin telefon) sau fără rezervare. În varianta sa cea mai flexibilă, serviciul de autoservire permite utilizatorului să găsească, să rezerve, să deblocheze, să efectueze verificarea stării vehiculului la preluare și la returnare și să returneze vehiculul fără abonament, folosind doar smartphone-ul. Acesta este cazul serviciului Zity din Paris, Franța.

Pe lângă eventualul cost al abonamentului, utilizatorul plătește în funcție de durata închirierii și de kilometrajul parcurs sau pe bază de tarif forfetar (de exemplu, pe zi). Prețul închirierii include asigurarea, combustibilul, taxele de parcare și întreținerea.

Diferitele mijloace de transport în regim de autoservire

Pe lângă mașini, există și biciclete, scutere și trotinete disponibile în regim de autoservire. Deși mijloacele de transport diferă, principiile de facturare și de punere la dispoziție sunt aceleași. Sistemul „free floating” predomină în cazul scuterelor și al trotinetelor, iar utilizarea aplicațiilor mobile pentru a le folosi este o practică generalizată.

Bicicletele în regim de autoservire

Ce modalitate mai bună de a încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport decât să începem prin a oferi biciclete în regim de autoserviciu? Gata cu bătăile de cap legate de parcarea acasă, cu teama de furt sau cu obligația întreținerii. Povestea începe în 1965 la Amsterdam cu „Witte fiets” (bicicletele albe), o mișcare lansată de Provo, un grup contestatar care dorea să elibereze orașul de mașini. Însă Copenhaga este cea care a introdus, la mijlocul anilor ’90, prima ofertă reală de biciclete în regim de autoserviciu, cu 1 000 de biciclete repartizate în 120 de stații. Celelalte țări europene au urmat exemplul: Regatul Unit, Țările de Jos, Franța, Germania etc. Astăzi, aproape douăzeci de țări europene au adoptat, la scară mai mare sau mai mică, „sistemul de biciclete în comun”. În prezent, se găsesc și biciclete cu asistență electrică în regim de închiriere liberă.

Cel puțin 18 țări din Europa oferă servicii de biciclete în comun, operate adesea de JC Decaux sau Clear Channel, doi actori din domeniul publicității urbane care și-au dezvoltat propriile sisteme de biciclete în regim de autoservire (Cyclocity și SmartBike). Europa (și lumea) au asistat, de asemenea, mai recent, la invazia bicicletelor giganților chinezi Ofo și Mobike. Gigantul serviciilor de transport cu mașina Uber s-a lansat, de asemenea, în această cursă cu bicicletele sale electrice JUMP, care se găsesc deja în Paris, Londra, Berlin sau Lisabona.

Pentru a încuraja implementarea acestui tip de serviciu în orașele de dimensiuni medii, există astăzi soluții gata de utilizare, precum Ecovelo, care oferă biciclete electrice sau clasice, cu sau fără stații de parcare, fără a fi necesare lucrări de inginerie civilă.

Scuterele în regim de autoservire

Mijloc de transport care se situează între bicicletă și mașină, scuterul în regim de self-service a apărut la mijlocul anilor 2010. Acesta este aproape exclusiv electric. Entuziasmul pentru acest mod de deplasare este deosebit de puternic mai ales în Spania, Franța și Germania. Numai Madridul și Parisul găzduiesc 36 % din flota mondială de scutere în regim de self-service.

Trotinetele electrice CityScoot sunt disponibile în prezent în Paris și Nisa. Se estimează că în capitala Franței se înregistrează între 10.000 și 13.000 de călătorii pe zi. În 2018, Spania număra puțin sub 9.000 de trotinete în regim de autoserviciu, iar Franța puțin sub 5.000.

Trotinetele în regim de autoservire

Ultimele apariții pe piață, trotinetele electrice în regim de self-service au cunoscut o ascensiune fulminantă. Mișcarea a început la începutul anului 2018 în Statele Unite, odată cu apariția companiilor Bird și Lime. Extinderea în restul lumii a fost foarte rapidă, trotinetele Lime ajungând la Paris în luna iunie a aceluiași an, iar cele ale Bird în august. Astăzi, Lime este prezentă în aproape 150 de orașe din întreaga lume, iar Bird în puțin sub o sută. Cele două companii domină în mare măsură piața, dar alți actori le calcă pe urme, precum Bolt, Wind sau Jump.

Disponibile în sistem „free-floating”, adică fără stații fixe de parcare, apariția trotinetelor electrice a determinat autoritățile locale să analizeze noi reguli. Franța a adoptat în octombrie un decret pentru a reglementa mai bine circulația acestora. Trottineta a fost astfel inclusă în Codul rutier, fiind interzisă oficial pe trotuare, iar viteza sa este limitată la 25 km/h. Primăria Parisului ia, de asemenea, în considerare reglementarea pieței prin limitarea numărului de operatori și de trottinete aflate în circulație.

Câteva oferte de mașini în regim de self-service în Europa

În 2018, raportul firmei Berg Insight intitulat „The Carsharing Telematics Market ” menționa 500 de furnizori de servicii de car-sharing la nivel mondial. Actorii din acest sector sunt numeroși: companii specializate în car-sharing, dar și firme de închiriere de mașini, constructori auto sau operatori de transport public. Gestionate la nivel de oraș (sau de aglomerare urbană), serviciile de carsharing sunt adesea locale. În orașele mai mari, există de obicei mai mulți operatori care oferă acest serviciu. În Madrid, menționat frecvent ca un exemplu de succes în domeniul carsharingului, cel puțin 5 operatori își împart piața: Car2Go, Emove, Zity, Ubeeqo și Free2Move. Unii dintre aceștia, precum Car2Go sau Ubeeqo, sunt prezenți în mai multe țări. În ceea ce privește vehiculele, modelul ZOE este foarte apreciat de serviciile de car-sharing electric. Acesta poate fi întâlnit în Utrecht și Amsterdam, în Țările de Jos, precum și în Paris, Bologna, Madrid sau Copenhaga.

În prim-plan: serviciile de autoservire în Franța

De la lansarea inițială a serviciului Autolib’ la Paris în 2011, mai multe orașe au introdus servicii de car-sharing: Bordeaux, Nantes, Lyon, Lille, Marsilia, Strasbourg etc. La Paris, serviciul de car-sharing electric Moov’in.Paris a fost primul care a revenit pe piață după retragerea Autolib’. Acesta a fost urmat de Car2Go, apoi de Free2Move și, în prezent, de Zity. Potrivit Ministerului Tranziției Ecologice și Solidare, în 2017, 5 % dintre francezi foloseau serviciile de car-sharing, procent care urcă la 11 % în regiunea pariziană și la 20 % în zona centrală a Parisului.

Odată cu extinderea serviciilor de autoservire, va fi interesant de urmărit modul în care se vor dezvolta aplicațiile pentru a favoriza intermodalitatea și pentru a face din mobilitatea partajată (și electrică) modelul dominant de mobilitate în orașe.

Drepturi de autor: scharfsinn86, whitemay, Oleg Elkov, LEMAL Jean-Brice, PLANIMONTEUR