Dacia, concepută să reziste!
Publicat pe
Cunoscute pentru accesibilitate și fiabilitate, mașinile Dacia sunt renumite și pentru robustețea componentelor lor. Nu este deloc neobișnuit să vezi modele Logan și Duster cu sute de mii de kilometri la bord! Această reputație nu este întâmplătoare. Secretele longevității mașinilor Dacia sunt (încă) bine păstrate în două laboratoare situate la Centrul Tehnic din Titu. La 45 de minute nord-vest de București, în România, inginerii mărcii testează cu tenacitate calitatea și rezistența materialelor interioare și exterioare ale tuturor modelelor. Obiectivul lor? Să garanteze clienților că mașina lor va rezista trecerii timpului. Metoda lor? Îmbătrânirea accelerată. Descoperire prin imersiune în aceste laboratoare speciale.
DE Renault Group
Cum putem asigura șoferii că un nou model va rămâne în stare bună timp de mulți ani și, eventual, va parcurge sute de mii de kilometri? Pentru Dacia, răspunsul se află la Titu, unde se efectuează anual mii de teste pentru a verifica rezistența pieselor din plastic și metal utilizate la modelele Sandero, Duster și Jogger. Două laboratoare echipate cu numeroase instrumente de testare a îmbătrânirii și coroziunii simulează diferitele utilizări și condiții climatice cu care utilizatorii se pot confrunta în viața reală. Experimente inedite pe care Nicoleta și Simina, responsabilele celor două laboratoare, le desfășoară de ani de zile.
Datorită metodelor de testare dezvoltate în laboratoarele Centrului Tehnic din Titu, putem garanta cea mai bună calitate a pieselor montate pe vehiculele Dacia.
Bine ați venit la Titu
Centrul Tehnic din Titu este situat în apropierea Bucureștiului. În inima peisajului rural românesc se află acest complex ultramodern, inaugurat în 2010. Șase sute de angajați, trei sute cincizeci de hectare de spații de testare și o rețea de piste exterioare de încercare: toate condițiile sunt reunite pentru a asigura calitatea noilor vehicule dezvoltate de Dacia. În cadrul acestuia, două laboratoare dedicate durabilității materialelor le supun unor teste de îmbătrânire accelerată. În doar câteva săptămâni, sunt simulate ani de viață în diverse condiții climatice. Aici, experți pasionați analizează în detaliu fiecare probă din fiecare material. Vă invităm la o vizită!
3 000 de ore sub soare
Ne îndreptăm mai întâi către Centrul de durabilitate pentru polimeri și fluide. Printre piesele testate se numără, desigur, cele din plastic. Modelat și turnat în forme foarte diverse, acest material este o componentă esențială a habitaclului mașinilor. Tabloul de bord, cutia de viteze, ușile etc., este peste tot! Și, inevitabil, dacă nu este de bună calitate, o mare parte a vehiculului se va deteriora în timp.
În acest laborator inaugurat în 2017, Nicoleta analizează impactul pe care îl pot avea condițiile atmosferice și diferitele moduri de utilizare asupra aspectului și calității pieselor. De exemplu, razele UV, căldura și intemperiile pot provoca decolorarea, pierderea culorii sau pot afecta luciul plasticului.
În cuvele laboratorului, zeci de probe sunt expuse zilnic la radiații UV pentru o perioadă care poate ajunge până la 3 000 de ore. Astfel, piesele absorb radiații echivalente cu mai mulți ani de expunere la soare. În plus, acestea petrec câteva săptămâni în cabine care le supun la condiții extreme de temperatură și umiditate, variind de la -40° la +100°. Obiectivul: testarea rezistenței în toate mediile. La finalul acestor tratamente de șoc, piesele sunt analizate și comparate cu o probă martor neîmbătrânită.
Aspectul plasticului este amenințat și de simpla utilizare a mașinii. O bicicletă, niște chei sau un inel, de exemplu, pot provoca, de asemenea, daune și pot lăsa urme permanente pe caroserie sau pe o piesă din habitaclu. Pentru a evita acest lucru, toate materialele plastice sunt supuse atacurilor unui instrument de tortură destinat să simuleze zgârieturile. Concret, un șurub metalic lovește cu putere proba și efectuează mișcări de va-și-vino pe lungime și lățime. Zgârieturile, inevitabile, trebuie să rămână superficiale și să nu altereze proprietățile plasticului.
De-a lungul timpului, piesele se pot deforma, îndoi sau chiar rupe. În laboratorul de durabilitate a polimerilor și fluidelor, un aparat de testare la tracțiune are, prin urmare, rolul de a întinde materialul plastic pentru a-i testa rezistența la rupere.
Sunt selectate numai materialele care trec toate testele.
Metalul în fața coroziunii
Un alt laborator unic se află la Titu: centrul de coroziune, inaugurat în 2015. Aici sunt testate toate piesele metalice, cu ajutorul unei camere de coroziune accelerată. La o mașină nouă, vopseaua protejează metalul. Însă un accident sau o zgârietură care deteriorează vopseaua până la metal îl lasă pe acesta la vedere și îl expune la coroziune.
Un client poate zgâria mașina, așa că trebuie să ne asigurăm că coroziunea rămâne superficială și nu se extinde. În acest scop, se efectuează aproape 2 000 de teste în fiecare an, care garantează calitatea pieselor metalice.
Pe lângă probele de mici dimensiuni, și piesele întregi, precum capota, hayonul, ușile și șasiul, sunt supuse acestui test. Piesele cromate și galvanizate, precum tamburii, discurile de frână, șuruburile și emblemele, sunt, de asemenea, verificate. Acestea sunt introduse în camera de coroziune în condiții climatice extreme, în care variază temperatura, umiditatea și chiar compoziția aerului. La ieșirea din această cameră, coroziunea din jurul zgârieturilor este analizată cu ajutorul unui instrument de evaluare foarte riguros.
Pe lângă simularea condițiilor naturale, se utilizează substanțe chimice pentru a reproduce factorii care afectează caroseria. Cu ajutorul unui alt instrument special, amplasat lângă camera de coroziune, elementele metalice sunt astfel expuse, de exemplu, la lichid de spălat parbrizul sau la o soluție salină de dezghețare.
Pentru a urmări restul testelor, trebuie să parcurgem un coridor și să ne îndreptăm către o altă încăpere, unde se efectuează sablarea, un proces al cărui nume nu lasă loc de echivoc. Această metodă constă în proiectarea cu presiune ridicată a pietrișului asupra unei piese metalice, pentru a evalua deteriorările produse la caroserie. Vopsea, cromare, zincare etc., toate straturile de protecție sunt evaluate astfel pentru a garanta cea mai bună calitate a vehiculelor.
Abia după ce această serie de teste este trecută cu succes, piesele și materialele sunt omologate și pot fi integrate în noile vehicule Dacia, pentru a permite fiecărui proprietar să atingă, de ce nu, un milion de kilometri cu capul sus.
